Hramul capelei "Sfânta Varvara" din salina Cacica

PS Aurel Percă a prezidat Liturghia hramului capelei "Sfânta Varvara" din salina de la Cacica, vineri, 4 decembrie 2015, la ora 10.00. La celebrare au participat preoţii din decanatul de Suceava, doi preoţi greco-catolici şi credincioşi romano-catolici, greco-catolici şi ortodocşi din Cacica.

Vineri dimineaţă, mai mulţi credincioşi romano-catolici, greco-catolici şi ortodocşi din Cacica au coborât la o adâncime de 21 de metri pentru a o cinsti pe sfânta Varvara, patroana capelei din salină, dar şi a minerilor, a pompierilor, a pirotehniştilor şi a tuturor celor care se află într-un pericol de moarte iminent.

Au fost prezenţi directorul salinei, muncitori şi rudele răposaţilor care au lucrat în această salină. Cântările liturgice au fost în română, polonă şi ucrainiană.

Cuvântul de învăţătură a fost rostit de PS Aurel, care de la amvonul capelei a vorbit despre viaţa sfintei martire, sărbătorită la 4 decembrie, îndemnându-i pe cei prezenţi să privească la curajul credinţei sale şi să apeleze mereu la ajutorul ei, aşa cum au făcut şi înaintaşii lor.

La finalul Liturghiei, s-a cântat prohodul pentru toţi răposaţii ce au lucrat în salină.

La această sărbătoare au fost prezenţi preoţii din decanatul de Suceava, care după celebrarea liturgică au participat la şedinţa decanală, la sediul parohiei din Cacica. Discuţiile şedinţei au făcut referire la teme ca: Anul Milostivirii, catehezele propuse pentru anul milostivirii şi alegerea noului decan.

După şedinţa decanală, părintele Nicolae Nicolaişen, protopop şi paroh al comunităţii greco-catolice din Cacica, a oferit o agapă frăţească prilejuită de aniversarea zilei onomastice.

Pr. Claudiu Bulai

* * *

Lipsa unei biserici l-a determinat pe primul preot din Cacica, Jakub Bogdanowicz, să amenajeze în subteranele salinei o capelă în cinstea sfintei Varvara. La început, viaţa religioasă a locuitorilor din Cacica s-a concentrat în jurul clădirii salinei. Spre capelă duce o scară de peste 200 m aflată la o adâncime de 21 m.

Se poate spune că este o bisericuţă cu tot ce trebuie: altar, icoane, candelabru, amvon şi balcon pentru cor. Altarul şi amvonul sunt sculptate în sare masivă. Iniţial, întreaga capelă era căptuşită cu lemn, dar în 1904 lemnul a fost îndepărtat şi s-a construit un mare "sanctuar" în masivul de sare. Dimensiunile capelei sunt: 25 m lungime, 9 m lăţime şi 7 m înălţime.

Pereţii sunt rectangulari, iar în partea dreaptă se află o icoană reprezentând-o pe Sfânta Varvara, patroana capelei şi protectoarea minerilor. Înainte de a coborî în adâncurile salinei, minerii se adunau zilnic în faţa icoanei sfintei Varvara pentru ea ca să-i ceară lui Dumnezeu să-i ocrotească în timpul muncii lor. La întoarcere se adunau aici pentru a înălţa rugi de mulţumire. În fiecare zi se oficia sfânta Liturghie la care participau minerii catolici, greco-catolici şi ortodocşi.